Ghid complet

Drepturi de imagine în sport: ghidul complet pentru cluburi, sportivi și organizatori

În era AI, imaginea unui sportiv poate fi copiată, manipulată sau transformată în deepfake fără niciun acord. Drepturile de imagine în sport nu mai sunt o formalitate — sunt un activ pe care cluburile și sportivii trebuie să-l înțeleagă și să-l protejeze.

Fotografii de la antrenamente, video pe social media, imaginea sportivilor minori, contracte cu sponsori, arhive digitale — toate sunt astăzi vulnerabile într-un mod care, acum câțiva ani, nici nu exista. Acest ghid explică, pe înțelesul oricui și fără jargon juridic, ce sunt drepturile de imagine în sport, cine le deține, ce riscuri apar în era inteligenței artificiale și cum le protejezi corect.

Ce sunt drepturile de imagine în sport?

Dreptul la propria imagine este un drept fundamental, recunoscut explicit în legislația română. Conform articolului 73 din Codul Civil, „orice persoană are dreptul la propria imagine" și poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale.

Cu alte cuvinte: imaginea unui sportiv — chipul, silueta, vocea, gesturile recognoscibile — îi aparține lui. Nimeni nu o poate folosi comercial sau public fără un acord clar.

În sport, lucrurile se complică din cauza unei confuzii frecvente: dreptul la imagine (al persoanei fotografiate) și dreptul de autor (al fotografului care a făcut poza) sunt două lucruri diferite. Faptul că un club deține fotografia nu înseamnă automat că poate folosi liber imaginea sportivului din ea. Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996, art. 88) confirmă acest lucru: utilizarea unei opere care conține portretul unei persoane necesită consimțământul persoanei reprezentate.

Există și o componentă patrimonială: imaginea unui sportiv are valoare economică. Sponsorizările, merchandisingul, licențierea — toate se bazează pe dreptul de a exploata comercial imaginea cuiva. Iar acel drept trebuie cesionat corect și documentat, nu presupus.

Cine deține drepturile de imagine într-un club?

Răspunsul scurt: mai mulți actori, simultan. Răspunsul lung — de aceea apar conflictele.

Sportivii

Fiecare sportiv deține drepturile asupra propriei imagini. Pentru ca un club să o folosească, are nevoie de consimțământ explicit, idealmente într-un contract care precizează clar scopul, durata și limitele utilizării.

Sportivii minori

Aici protecția este specială. Imaginea unui copil nu poate fi folosită fără consimțământul reprezentanților legali, iar standardul este mai strict decât pentru adulți. Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului impune ca interesul superior al copilului să prevaleze asupra oricărui beneficiu comercial sau de promovare.

Fotografii și agențiile media

Fotograful deține dreptul de autor asupra imaginii pe care a creat-o. Dacă un club vrea să folosească acele fotografii, are nevoie de o cesiune clară a drepturilor de exploatare — altfel folosește o operă fără acordul autorului.

Clubul și organizatorul

Clubul deține de obicei propriile mărci, logo-uri și conținut creat intern. Dar nu deține automat imaginea persoanelor din materialele sale, nici opera fotografilor colaboratori.

Sponsorii

Sponsorii folosesc imaginea sportivilor și a evenimentelor în campanii. Această utilizare trebuie limitată contractual — un sponsor nu poate exploata imaginea dincolo de ce s-a agreat, iar depășirea acelor limite este o sursă frecventă de litigii.

Concluzia: într-un singur material promoțional pot exista trei sau patru titulari de drepturi diferiți. Fără un cadru clar, fiecare utilizare este un risc.

Riscurile în era AI

Tehnologia a transformat un domeniu altădată stabil într-unul plin de pericole noi, multe fără precedent juridic clar.

Deepfake și clonarea vocii

Astăzi, cu instrumente accesibile oricui, imaginea și vocea unui sportiv pot fi folosite pentru a genera conținut fals — declarații pe care nu le-a făcut, asocieri cu produse pe care nu le susține, situații compromițătoare fabricate. Pentru un sportiv cunoscut, un deepfake poate distruge reputația în câteva ore.

Avataruri digitale și folosirea imaginilor pentru AI training

Arhivele foto-video ale cluburilor — mii de imagini acumulate în ani — pot fi folosite pentru antrenarea sistemelor AI sau pentru crearea de avataruri digitale. Este o categorie emergentă, în care legislația abia începe să prindă din urmă realitatea tehnologică.

Imaginea minorilor în momente de vulnerabilitate

Cel mai sensibil risc. O fotografie a unui copil care plânge, care a căzut sau care este în suferință nu ar trebui publicată niciodată — indiferent de consimțământ. Pe lângă riscul reputațional, expunerea imaginii minorilor poate atrage sancțiuni GDPR de până la 20 de milioane EUR.

Imaginea copiilor cere protecție specială. Vezi regulile clare — zona verde, galbenă și roșie.

Vezi ghidul pentru protecția minorilor →

Trei reglementări vă obligă să acționați, iar ele se aplică simultan.

Codul Civil — dreptul la propria imagine

Articolele 73-75 din Codul Civil reglementează dreptul la propria imagine. Persoana poate interzice reproducerea înfățișării sau a vocii sale; captarea ori utilizarea imaginii într-un spațiu privat fără acord constituie o atingere adusă vieții private (art. 74). Protecția continuă chiar și după deces — imaginea nu poate fi folosită fără consimțământul succesorilor timp de 20 de ani (art. 79).

GDPR — date biometrice și protecția minorilor

Imaginea unei persoane, atunci când permite identificarea, este dată cu caracter personal. Datele biometrice și imaginile minorilor beneficiază de protecție specială. Sancțiunile aplicate de ANSPDCP pot ajunge la 20 de milioane EUR sau 4% din cifra de afaceri globală.

AI Act — noua reglementare europeană

Regulamentul european privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) a intrat în vigoare în august 2024 și se aplică în etape. Practicile interzise sunt deja aplicabile din februarie 2025, iar obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat intră în vigoare în august 2026. Sancțiunile pentru practicile interzise pot ajunge la 35 de milioane EUR sau 7% din cifra de afaceri globală — mai mari decât cele GDPR.

Pentru organizațiile sportive, mesajul este clar: cadrul legal nu mai tolerează ambiguitatea. A folosi imaginea cuiva „așa cum s-a făcut mereu" nu mai este o apărare.

Cum protejezi drepturile de imagine în sport

Protecția nu înseamnă birocrație complicată. Înseamnă câțiva pași concreți, aplicați corect.

1. Consimțământ clar și documentat

Fiecare utilizare a imaginii unei persoane trebuie să se bazeze pe un consimțământ explicit, în scris, care precizează cine acordă ce drept, pentru ce durată, în ce scop și pe ce canale.

2. Clauze de cesiune cu fotografii

Contractele cu fotografii și agențiile media trebuie să prevadă clar cesiunea drepturilor de exploatare și restricțiile aplicabile. Fără ele, clubul folosește opere care nu îi aparțin.

3. Clauze AI în contracte

Acesta este elementul nou și esențial. Contractele cu sportivii, sponsorii și colaboratorii ar trebui să prevadă explicit dacă imaginea poate fi folosită în legătură cu sisteme AI, antrenarea de modele sau generarea de conținut — și, cel mai adesea, să interzică acest lucru.

4. Registrul drepturilor de imagine

Un registru centralizat — cine a acordat ce drepturi, pentru ce durată, în ce scop, cu sau fără AI — transformă haosul documentelor împrăștiate într-un sistem clar și verificabil.

5. Protocol pentru incidente

Când apare un deepfake sau o utilizare neautorizată, viteza contează. O procedură de reacție clară, pregătită din timp, face diferența între o criză gestionată și una scăpată de sub control.

Întrebări frecvente

Pot folosi liber o fotografie de la propria competiție?

Nu automat. Chiar dacă evenimentul este al tău, imaginea persoanelor din fotografii le aparține lor, iar opera fotografului îi aparține autorului. Ai nevoie de consimțământul persoanelor și de cesiunea drepturilor de la fotograf.

Am nevoie de acord scris de la părinți pentru imaginea copiilor?

Da. Imaginea minorilor cere consimțământul reprezentanților legali, iar standardul este mai strict decât pentru adulți. În plus, anumite imagini — copii în suferință, căzuți, răniți sau speriați — nu ar trebui publicate niciodată, indiferent de consimțământ.

Ce fac dacă apare un deepfake cu un sportiv al clubului?

Reacționează rapid, pe baza unei proceduri pregătite din timp: documentează conținutul, identifică sursa, notifică platformele și, după caz, autoritățile. Un protocol de incident bine pregătit permite o reacție în primele ore, când impactul reputațional este cel mai mare.

Sponsorii pot folosi imaginea sportivilor fără limită?

Nu. Utilizarea de către sponsori trebuie limitată contractual — scop, durată, canale și teritoriu. Depășirea acestor limite este o încălcare și o sursă frecventă de litigii.

Imaginea folosită fără acord poate genera sancțiuni?

Da. În funcție de situație, poate genera daune civile pe baza Codului Civil, sancțiuni GDPR de până la 20 de milioane EUR și, în contextul utilizării AI, sancțiuni în baza AI Act de până la 35 de milioane EUR sau 7% din cifra de afaceri.

Cum te poate ajuta Jurispo

Înțelegerea cadrului este primul pas. Implementarea lui corectă este al doilea — și aici intervenim noi.

Ajutăm cluburile, federațiile și academiile sportive să-și identifice drepturile, să le protejeze prin clauze și politici clare și să reacționeze rapid în caz de incident. De la un audit inițial care îți arată exact unde stai, până la un sistem complet de guvernanță AI și IP, te ajutăm să transformi un domeniu plin de riscuri într-un activ controlat.

Solicită un audit AI & IP — fără angajament. Îți arătăm unde stă organizația ta și ce trebuie tratat cu prioritate.

Acest material are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică pentru o situație concretă. Pentru analiza cazului tău specific, contactează-ne.

Articole și resurse conexe

Autor
Alecu Florin Bogdan
Consilier în Proprietate Intelectuală · Certificat OSIM nr. 1439 · Membru CCPI. Peste 20 de ani de experiență în proprietate intelectuală și sport.